Am revazut profesorii, am mers in clasele unde am invatat, am facut fotografii...
Dincolo de toate astea ramane bucuria regasirii unor fost colegi, metamorfozati astazi in functionari bancari, medici, programatori, oameni de afaceri sau profesori. E greu de spus cum anume si in ce masura a influentat Laurianul pe fiecare, singurul lucru pe care il putem spune cu totii, intr-o singura voce, e ca fara el nu am fi fost cei de azi si nu am fi avut sansa de a fi mai buni maine.
Intalnirea din aula a fost una speciala. Am revazut profesorii diriginti, am spus fiecare cate ceva despre noi si evolutia din cei zece ani. Un fir rosu al naratiunilor au fost casatoriile si copiii aparuti intre timp. Bogdan Lupu (Lupi) a plasat in discutie baschetul, tema fiind ulterior reluata cu unor de alti colegi. Am tras concluzia ca nu se mai joaca baschet ca pe vremuri. :p
Nu stiu cu ce scor s-a incheiat meciul baietilor experimentati (a se citi batrani) cu echipa actuala a Laurianului.
Dupa reuniune optiunile fiecaruia s-au exprimat liber. Sper ca fiecare a putut face o alegere potrivita.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu